November 16

GUST ŞI RĂSFĂŢ

nunta-1

sursa:citroniers.ro

Nu mă mai înţeleg! Încep să am probleme …cu mine! Da, cu mine, cel mai ciudat personaj pe care l-am zărit vreodată în oglindă. Până mai ieri, nici nu voiam să aud de vreun restaurant. Cum să fie o cină în oraş mai bună decât o masă tihnită pe canapeaua din sufragerie? Cum să fie bucatele altora, mai delicioase decât cele făcute de mâna nevesti-mii?

Apucăturile astea urâcioase de Grinch fără pereche mi-au fost însă complet bulversate de o simplă… nuntă.  Sau aşa credeam eu, că e simplă. Pentru că Diana, colega nevesti-mii era orice, numai simplă nu. De exemplu, acum vreo două luni i-a trecut prin cap să se mărite. Partea fericită a ideii era că se mărita cu Bogdan, iubitul ei, nu cu altul. Partea mai puţin entuziasmantă pentru mine era că nunta urma să se producă în deplasare, la Bucureşti, pe terenul lui Bogdan.

nunta-3sursa:citroniers.ro

-Iubita, am găsit un restaurant … superb! Exact aşa cum ne doream, boem şi elegant, a intrat Diana abrupt în subiect imediat după ce ne-a dat vestea cea mare. Dar ăsta ce-are moaca asta? A înghiţit vreun cui?

“Ăsta” eram eu, iar moaca îmi aparţinea în totalitate.

-Aşa e moaca lui de când l-am cunoscut. Bine, s-a mai şifonat în timp, dar încă e în termenul de garanţie. Nu-l lua în seamă, probabil îşi acunde prea bine bucuria, i-a răspuns râzând nevastă-mea

-Mă, mă mărit, fac nuntă, nu parastas. Şi-o să aveţi o surpriză imensă, vă jur!  Eu, cel puţin, când am văzut locaţia petrecerii, am rămas fără cuvinte. Imaginaţi-vă!… Eu fără cuvinte…!

Diana era însufleţită toată, că nu am îndrăznit s-o întrerupem. Parcă vroia să ne transpună direct acolo.

-Eu şi Bogdan nu ne dorim o nuntă mare, ci dimpotrivă, una intimă şi rafinată, un fel de party, între rude şi prieteni dragi, să trăim fericirea şi emoţiile momentului cu căldură, exact ca un vals care durează ore în şir. Aşa c-am căutat ceva în sensul ăsta şi chiar am avut noroc. Aţi auzit de Resindence Hotels?

logo-residence

N-a mai aşteptat răspunsul nostru. Pur şi simplu, râdea cu ochii

-Este un lanţ de boutique-hoteluri, de 4 stele, dintre care trei hoteluri sunt în Bucureşti. Noi am ales Hotel Domenii Plaza, aflat lângă Mănăstirea Caşin şi Arcul de Triumf, pentru că mi-a picat cu tronc: încă de la intrare respiri un alt aer, parcă din timpuri de demult. Şi aceeaşi atmosfera, intimă şi elegantă, am regăsit-o şi în restaurantul de la parter, “Citroniers”, de care ne-am îndrăgostit pe loc. E parcă inventat pentru noi doi şi pentru seara noastră specială.

image descriptionsursa:residencehotels.com.ro

-Hai nu te mai lauda… e totuşi un restaurant, am încercat eu să-i temperez entuziasmul, necăjind-o puţin

-Nu te lua după el, Diana. Cred că a căzut uşor în cap, pentru că altfel nu-mi explic cum nu înţelege rostul unei mese în oraş. Pur şi simplu, neuronul lui nu pricepe că restaurantul nu înseamnă o simplă masă, ci un buchet de plăceri: bucate delicioase servite inspirat, atmosferă, culoare şi, poate, chiar muzică în surdină. Înseamnă un moment în care toate simţurile sunt răsfăţate, pentru a te simţi bine, a intervenit şi nevastă-mea privindu-mă dojenitor…

-Stai liniştită, doar nu n-o să mă necăjesc pe morocănosul tău! Nu m-am supărat eu pe Bogdan, când rămăsese ca mutul, când am stabilit cu cei de la “Citroniers” amănuntele nunţii. Adevărul este că aveam de ce ne minuna. Restaurantul are un reprezentant, consultant de nunţi, care îndeplineşte orice dorinţă. Trebuia doar s-o spunem. De fapt, asta este şi minunăţia: poţi dori şi alege orice: meniul, în cel mai mic amănunt, decoraţiunile de pe mese, lumânările, buchetele de flori ori tortul, creat aşa cum îţi doreşti, preparat chiar acolo, de cofetarul lor. Ai la dispoziţie un ring de dans generos, o scenă şi chiar un pian, pentru momente mai altfel, pentru suflet. Bogdan al meu şi-a revenit din transă abia când am fost invitaţi să ne alegem meniul şi să-l … gustăm. Chiar nu putea să creadă că are la dispoziţie şi poate să guste un adevărat festin mediteranean, dar şi alte delicii la care se uita ca … Bogdan. Da, nimerisem bine: era acel restaurant cu specific mediteranean din Bucureşti, pe care l-ar fi poftit şi-n vis, dacă n-ar fi fost complet treaz.

logo-citroniers

-Ia stai puţin…Cum adică să guste?, m-am trezit eu că întreb, fără să-mi ceară cineva părerea

-Da, puteam degusta întreg meniul pentru nuntă. Şi, ghici, ce a ales Bogdan?

-Fructe de mare, peşte şi ceva berbecuţ?

-Auzi, de ce nu faceţi voi doi nuntă? Văd că vă potriviţi, zise zâmbind Diana, ştiind foarte bine că gusturile mele nu se potriveau cu ale lui Bogdan doar în materie de bere.

-Păi, ai zis restaurant mediteranean. Să nu-mi închipui caracatiţă, calamari şi midii?, am zis eu deja în minte cu ceva imagini de plaje şi taverne asortate cu … de-alea mării şi servite proaspăt în bătaia brizei.

-Restul surprizelor le veţi gusta pe viu în curând. Trebuie doar să ştiţi că în weekend-ul nunţii aveţi cameră rezervată la hotel. Şi credeţi-mă, totul e divin. Ca şi restaurantul, hotelul este creat să fiţi, pe deplin, răsfăţaţi. Totul este personalizat, ca să vă simţiţi într-o altă lume…

Euforia Dianei şi fericirea ei nu erau deloc aparente. Peste trei săptămâni, când am ajuns la Hotelul Domenii Plaza, ne-am dat seama că bunul gust, eleganţa şi rafinamentul pot naşte infinite trăiri şi momente de neuitat. Da, era ceva aparte, un vintage cu accente romantice, calde, ce îmbia la contemplare şi relaxare, deopotrivă. Arhitectura, decoraţiunile şi totul în jur exprimau distincţie, intimitate şi lux, iar camerele sugerau unicitate şi confort. Ca să nu mai spun de modul în care am fost întâmpinaţi şi trataţi de personal. Toate serviciile erau personalizate, iar discreţia şi promptitudinea accentuau sentimentul de răsfăţ.

camera-1camera-3

sursa:hoteldomeniiplaza.ro

Când am intrat în restaurant, seara, impresia a fost şi mai convingătoare. Nu-mi închipuiam că un restaurant poate fi o sală de bal din filmele retro, cu un parfum şi-o atmosfera răpitoare de … vino-ncoa. Pur şi simplu era vorba de clasă şi rafinament.

c4sursa:hoteldomeniiplaza.ro

Diana şi Bogdan ne-au întâmpinat cu şampanie. Erau copleşiţi de emoţii, erau radioşi şi frumoşi foc.  Copleşitoare era şi atmosfera din restaurant. Mesele elegante, cu feţe de brocart, decorate cu lumânări şi buchete de flori superbe, muzica de pian cuceritoare, lumina caldă, erau, toate, un alint. Scena rezervată pentru mica orchestră, dar şi ringul de dans erau promisiuni ferme că va fi o noapte minunată, pictată în sunete şi culori vibrante. Întreaga ambianţă era seducătoare, un cadru perfect pentru un moment atât de special.

c1

c3c2

sursa:hoteldomeniiplaza.ro

Într-adevăr, un astfel de restaurant îţi schimbă brusc percepţiile, starea şi gusturile. Şi apropo de gusturi, meniul ales de mirii noştri ne-a bulversat. Ne spuseseră că totul este bio, natural, din cele mai bune şi proaspete ingrediente, dar nu mi-am închipuit că o să declasez mâncarea de acasă în aşa hal. Fiecare bucată gustată avea savoarea ei, iar gusturile unice se contopeau perfect în capodopere culinare, prezentate pe platouri… fascinant. Aveam în faţă adevărate simfonii vizuale!

Mai mult, era lesne de observat că Bogdan avusese un cuvânt greu de spus în alegerea anumitor preparate. Cel puţin aperitivele erau, clar, slăbiciunile lui: Creveţi cu Sos Provençale, Carpaccio de vită (rondele fine de muşchi de vită, rucola, parmezan, ulei de măsline), Mix de bruschete (din roşii din grădină, legume proaspete, somon, ciuperci şi ficăţei) şi Inele de calamar cu susan (calamari la grătar şi reducţie de sos soia). Când am văzut şi porţia de peşte (File de lup de mare la grătar cu cartofi Dauphinoise) n-am mai avut niciun dubiu: Diana lăsase multe de la ea, ca să îşi ia revanşa la capitolul “desert”. Într-adevăr, şi felul principal, cotlete de berbecuţ servite cu legume de grădină la grătar, era alegerea lui Bogdan, dar, în aceeaşi măsură, şi-a Dianei.

aperitiv-1aperitiv-2cotlete

sursa:citroniers.ro

Şi vinul care ne-a acompaniat bucatele şi-atâtea senzaţii vii era uimitor, o cunoştinţă mai veche de-a mea şi-a lui Bogdan: Lacerta Cuvee IX (Cabernet Sauvignon). Prima sticlă de “Lacerta” o degustasem chiar la ferma în care se produce vinul şi ţin minte că am fost tare miraţi când am aflat de unde provine numele mărcii. “Lacerta”, care înseamnă “şopârlă” în latină, este prezentă chiar şi pe etichetă, pentru că este … acolo, la tot pasul în podgoriile din zonă.

Desertul? Diana chiar şi-a făcut de cap! O bucată de tort de ciocolată cu sos Anglaise, urmată de tortul creat special pentru nuntă, personalizat, mi-au readus aminte ce înseamnă plăcerea pură. Eu, deşi, sincer, abia mai respiram, n-am cruţat nimic din farfurie. Cum să ratez aşa delicatese?

tort-ciocolatasursa:citroniers.ro

A fost o seară pe care i-aş fi povestit-o, şi Dianei, şi lui Bogdan, dacă n-ar fi fost chiar ei personajele acestei poveşti minunate, petrecute într-un restaurant de vis. I-am zis şi nevesti-mii, după ce, în primul weekend de după nuntă, am invitat-o în oraş, la cină. “Dacă mai facem nuntă, ne căsătorim c-un astfel de restaurant?”. “Sigur că da. Dar, sigur vrei ne mutăm lângă Arcul de Triumf?”.

nunta-2sursa:citroniers.ro

Aceste rânduri au fost scrise pentru SuperBlog 2016.


Posted November 16, 2016 by admin in category SECTIA DIVERSE

1 thoughts on “GUST ŞI RĂSFĂŢ

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 19. Momente unice, în restaurantele Oliviers și Citroniers

Leave a Reply to Anonymous Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>